Home > Muzică. > Gâdilături pe creier.

Gâdilături pe creier.

Dacă tot vorbisem în articolul trecut despre consum şi vă îndemnam în final să faceţi uz, nu abuz, m-am gândit că-i căzu’ să mă-ncadrez şi eu în standardele chiar de mine promovate, cu accent pe uz, evident. Numai că o bubă recentă m-a făcut să cad în abuz, singura mea speranţă fiind trecerea către uz, pe care sper s-o fac lin, fără probleme. Când îmi spunea Elly că nu mai poate să asculte muzică, o credeam, însă nu simţisem pe propria piele aşa ceva. Şi cum întotdeauna muzica a fost pentru mine acompaniamentul obligatoriu de care aveam nevoie în călătoriile pe care le făceam în lumea din capul meu, faptul că de multe zile doar auzeam muzica, fără să fiu capabil să o şi ascult, m-a speriat într-atât de tare încât am …abuzat puţin. Aşa cum n-am mai făcut-o din facultate. Cu siguranţă o să revin la uz, însă am avut nevoie de o mâna de ajutor din partea abuzului, de care m-am folosit pentru a obţine declicul necesar pentru a putea savura din nou legiunea de decibeli care-mi face dormitorul să vibreze when i’m in the mood
A fost o modalitate greşită de a forţa revenirea gâdilăturilor pe creier? Evident, da! Am fost speriat că nu voi mai putea gusta vreodată deliciul muzicii? La fel- da! Aşa că am o scuză. Frica pe care o resimţeam de câteva zile, combinată cu dramatica destăinuire a lui Elly în legătură cu imposibilitatea ascultării melodiilor care o încântau altă dată, m-au făcut să intru într-un fel de panic mode, din care n-am ştiut (sau poate mai bine zis n-am vrut să aştept) să ies altfel.
Şi până la urmă nu e ca şi cum nu ştiu cum se face treaba asta. Am antrenament… Doar că am avut o pauză de vreo 10 ani. Pauză în care o să revin cât de curând…cred. Imediat cum mă trezesc. Nu mai am mult până mă trezesc. Vreo douăj de beri. Adică încă una sau două zile. Între noi fie vorba, mi-a prins bine intermezzo ăsta care ţine deja de două zile, şi care se preconizează a mai dura măcar încă o zi, pentru că trecuseră mulţi ani în care m-am întâlnit cu Bachus doar de sărbători…şi atunci pentru câteva minute. Nu apucaserăm să mai schimbăm o vorbă, să mai depănăm din amintiri…să vedem ce-a mai făcut fiecare dintre noi în anii ăştia în care am stat departe unul de altul. Şi cu toate că o să-mi iau din nou rămas bun de la el peste o zi sau două, momentan l-am lăsat să mă ajute cu problema mea. Iar el nu numai că şi-a făcut bine treaba, dar mi-a lubrifiat atât de bine toate conductele, încât călătoria sunetelor dinspre membranele difuzoarelor, către urechea mea internă, e ca sexul fără prezervativ- umed, pasional, carnal şi natural.
Îmi cer scuze dacă am necăjit pe cineva prin cuvintele mele, însă n-am de gând să neg faptul că-s un viciat autentic. Nu-s îndeajuns de pudic încât să fac abstracţie de lucrurile care-mi plac în viaţă. Dacă nu-i sex, e muzică. Dacă nu-i muzică e alcool. Dacă-s toate trei, e cel mai bine. Dacă nu-i nici unul, atunci sunt bune şi filmele plus jocurile PC. Şi cum de ţigări m-am lăsat, iar poker n-am mai jucat de mult timp… Hopaaa, am enumerat cam multe… :D))) 😉 În fine…înţelegeţi voi ideea.
Aşa cum se vede şi în secvenţa asta absolut genială din minunatul Kingpin, unde Woody Harrelson  şi Bill Murray joacă perfect. Primele 20 de secunde sunt ceea ce doream să exemplific, însă n-am găsit-o decât în formatul ăsta. După cum se observă, preotul spune ceva de genul You see, bowling for money is my only vice. Faptul că rectifică, Ok two vices, dându-şi seama că nu-i singurul viciu, în timp ce înşfacă paharul de uischean şi-i dă o palmă libidinoasă peste buci blondei, aproape că face nesemnificativ faptul că de fapt sunt trei, nu două. Dar…ne mai luăm de cifre acum? 😛 Unul, două, trei…ce mai contează? Problema din secvenţa asta e că eu sunt preotul… Şi totuşi, aşa cum spun alde Gorillaz în Clint Eastwood, […] but not for long, the future is coming on […].

http://movieclips.com/Mzcw-kingpin-movie-hustling-a-priest/
Din păcate WordPress-ul nu deschide link-ul asta pe post de videoclip, aşa că o să trebuiască să-l deschideţi voi în altă pagină. Oricât l-am căutat, n-am dat de el în altă parte.

Şi dacă tot am ascultat exagerat de multă muzică în zilele astea înecate-n bere, într-o încercare aproape ostentativă de a-mi demonstră mie însumi că încă mai pot să ascult muzică, să mă asigur că pot lasă deoparte frica de surzenie sufletească, am de gând să mă dezlănţui şi aici într-un puhoi de melodii. Şi cu toate că n-o să vă împărtăşesc zecile de cântece care ne-au ţinut de urât mie şi lu’ Bachus, nici mic n-o să fie numărul lor. Aşa că enjoy, dacă e cazul…

Dacă v-a plăcut prima, la a 2-a am de gând să copy/paste şi versurile, pentru că-mi plac mult, mult de tot. Şi ca un făcut, am găsit un clip alcătuit fix cu imagini din cea de-a doua mea dragoste. Prima a fost Project Entropia– un joc conceput de Mindark, şi dezvoltat de nişte băieţi suedezi mai desptepti decât prevede legea. Însă World of warcraft mi-a tras-o rău de tot. L-am jucat din 2006 până în urmă cu vreo 7 luni, însă îl voi readuce în curând în prim plan. Mi-e dor de el, Mists of Pandaria a apărut deja de-o lună, iar videoclip-ul ăsta combinat cu minunata melodie, m-au convins pentru că mi-au zgândărit prea mult exact ceea ce trebuia zgândărit…

I feel anonymous anonymous anonymous in here
In this conspiracy conspiracy conspiracy of fear

I wanna see the top, I want you to stop
I wanna see the top, I want you to stop

I feel anonymous anonymous anonymous in here
It is a market is a market is a market like a prayer
And nobody and nobody and nobody is aware

I wanna see the top, I want you to stop
I wanna see the top, I want you to stop
And nobody and nobody and nobody is aware

You’re just another drop in the ocean
But you wanna be a star in the sky
We are we are we are anonymous
Drop in the ocean star in the sky

In the water in the water in the water it’s a crime
And in the mirror in the mirror in the mirror I’m a liar
I wanna see the top, I want you to stop
I wanna see the top, I want you to stop
And in the mirror in the mirror in the mirror I’m a liar

You’re just another drop in the ocean
But you wanna be a star in the sky
We are we are we are anonymous
Drop in the ocean star in the sky

You’re just another drop in the ocean
But you wanna be a star in the sky
We are we are we are anonymous
Drop in the ocean star in the sky

Amuzant sau nu, pe următoarea o ştiu dintr-o reclamă la Nissan Qashqai. Când am văzut reclama, în urmă cu vreo juma’ de an, n-am ştiut cine o cântă, cum se intitulează…nimic. A trebuit să reţin cuvinte din refren, să gugălesc şi s-o dibuiesc pe nimerite. Îmi place tare mult şi merge bine de tot cu Silva neagră…

Nu-s neapărat un fan al muzicii franceze. În afară de Edit Piaf, Patricia Kaas şi poate încă vreo două chestii arhicunoscute de absolut toată lumea, habar n-am de altceva. Ba chiar aş spune că-s un anglofil în ce priveşte muzica uşoară. În sensul că: italienii cu canţonete, francezii cu chansonnette, românii cu populară, englezii/americanii cu uşoară…ş.a.m.d. Nu cred că Rammstein poate fi încadrat la muzică Germană. 😀 Adică da, cântă în limba celui de-al treilea Reich, însă atât de bine sună, încât eu îi trec, alături de Falco, în categoria străinii (nemţii) perfect digerabili.  Şi totuşi, în pelerinajul meu prin world wide web, am dat peste băieţii ăştia care mi se par criminali rău de tot. În opinia mea, sună bine de tot, chiar şi aşa în Franceză (de fapt, cred că ăsta e şi farmecul melodiei), toţi arăta perfect pentru ceea ce transmit, iar pe tipul care cântă la cinel pur şi simplu îl iubesc. Pe lângă asta, cred că mă inspiră destul de mult şi numele formaţiei. 😉

Următoarea nu-i deloc rea, însă videoclip-ul depăşeşte cu mult puterea emoţională a melodiei. Nu cred că am văzut vreodată un clip mai puternic decât ăsta. Faţa lui, fizicul, mersul, grimasele, buzele, dar mai ales gestul prin care îşi aruncă haina…wow!speechless. Iar finalul… Aş spune mai multe, dar prea multe cuvinte nu-şi au rostul. Vă las doar să-l priviţi. Eu unul, am lins rapid o bere urmărind-ul…


Julien-ul lui Placebo mi-a stat drept sonerie la telefon multe luni anul ăsta. Atât de tare mi-a plăcut în prima jumătate a anului, încât am făcut rost de un program de tăiat mp3-uri şi mi-am tăiat singur bucata care-mi place din melodie, că să-mi fac ringtone pe placul meu, pentru că cele pe care le găsisem pe net erau ciopârţite aiurea. O să copiez şi versurile, pentru că alături de videoclip, descriu foarte bine starea mea…din păcate. Clip-ul este o adunătură de prin mai multe clip-uri Placebo, însă e sincronizat aproape perfect cu melodia, arăta ca şi cum e de acolo, şi în afară de faptul că eu am cu treij de kile mai mult decât Brian Molko, mă văd 100% în rolul lui…cel puţin în starea în care sunt în ultimele zile…

The playback is here
Take a look, is all around you
You though you’d never shed a tear
So this must astound you, and must confound you
Buy a ticket for the train
Hide in a suitcase if you have to
This ain’t no singing in the rain
This is a twister that will destroy you

You can run but you can’t hide
Because no one here gets out alive
Find a friend in whom you can confide
Julien, you’re a slow motion suicide

Fallen angles in the night
And everyone is barred from Heaven
Just one more hit to make it right
But everyone turns into seven
Now that it’s snowing in your brain
Even ten will not placate you
This ain’t no killer for the pain
This avalanche will suffocate you

You can run but you can’t hide
Because no one here gets out alive
Find a friend in whom you can rely
Julien, you’re being taken for a ride

You can run but you can’t hide
Because no one here gets out alive
Find a friend in whom you can confide
Julien, you’re a slow motion suicide

Slow-motion suicide [x9]

Pe următoarea nici măcar nu am curajul să o comentez. Sincer. Prefer doar să las versurile să vorbească în locul meu. Oricum sunt mult prea beat la ora la care scriu asta…şi mi-e să nu zic naibii ceva interpretabil. Cum ar fi faptul că în deschidere au ales să filmeze vaci, se aude un muget, iar apoi…asemenea versuri. No comment!
Fără nici o legătură cu melodia, mi-am adus aminte de o foarte foarte bună prietenă poloneză, care e stabilită în Suedia, şi care cu mulţi ani în urmă, într-o conversaţie mai intimă, mi-a spus ceva de genul You have a very nice sense of humor, or a really funny lack of one. Aşa că de-aia nici nu vreau să comentez. Complimentul ei m-a uns la suflet atât de tare, încât nu vreau s-o dezamăgesc. Nici măcar n-aş putea să o fac…mai ales în cazul următoarei melodii. Şi asta pentru că oricât sense of humor aş avea sau n-aş avea, prefer să sorb din sticlă şi s-o ascult…atât.
Ah, şi dacă tot vine vorba de simţul umorului, la fel de fără legătură cu melodia, mi-am adus aminte de o vorbă pe care am auzit-o acum mult timp, dar care mi-a rămas pe creier: Optimistului îi lipseşte frâna, iar pesimistul nu are motor. Cei care le au pe amândouă pot ajunge să aibă succes.

Find yourself a girl, and settle down
Live a simple life in a quiet town

Steady as she goes (steady as she goes)
Steady as she goes (steady as she goes)
So steady as she goes

Your friends have shown a kink in the single life
You’ve had too much to drthink, now you need a wife

Steady as she goes (steady as she goes)
So steady as she goes (steady as she goes)
Well here we go again, you’ve found yourself a friend, that knows you well
But no matter what you do, you’ll always feel as though you tripped and fell

So steady as she goes

When you have completed what you thought you had to do
And your blood’s depleted to the point of stable glue

Then you’ll get along
Then you’ll get along.

Steady as she goes (steady as she goes)
So steady as she goes (steady as she goes)
Well here we go again, you’ve found yourself a friend that knows you well
But no matter what you do, it always feels as though you tripped and fell
So steady as she goes
Steady as she goes

Settle for a world, neither up or down (neither up or down)
Send it to the crowd that’s gathered round(gathered round)
Settle for a girl, neither up or down (neither up or down)
Send it to the crowd that’s gathered round(gathered round)

So steady as she goes (steady as she goes)
Steady as she goes (steady as she goes)
Steady as she goes (steady as she goes)
So steady as she goes (steady as she goes)

Steady as she goes
Are you steady now?
Steady as she goes
Are you steady now?
Steady as she goes
Are you steady now?
Steady as she goes
Are you steady now?
Steady as she goes

Zilele astea am ascultat şi mult Creedence. Este una din formaţiile copilăriei mele. Taică-miu avea câteva viniluri cu ei încă de prin 1982, aşa că am crescut ascultandu-i. Pentru aici aş fi vrut să aleg una din preferatele mele: Fortunate son, I heard it through the grapevine, Bootleg, Green river, Born on the bayou, Run through the jungle, Bad moon rising, I put a spell on you etc. Dar am ales Lookin’ out my back door pentru că secvenţa din The big Lebowski în care The Dude o ascultă în maşină, mi se pare emblematică pentru …un anumit fel de a vedea viaţa. Joint plus bere plus Creedence la volanul unui Dodge model 1977 (dacă nu mă înşel), înseamnă …cam tot ce trebuie să însemne. Primele secunde, în care bate ritmul melodiei în plafonul maşinii, privirea lui mulţumită de om care are tot ce-şi doreşte…it’s all that matters.
În primii doi ani de facultate, 1996-1997, am avut o Dacia 1310 asemănătoare la aspect cu cea din următorul fragment de film. Ţin minte cam tot ce s-a întâmplat în maşina aia şi pe unde am lăsat-o să mă ducă în anii aia, însă nu poate fi povestit aici chiar tot… Şi că să fie asemănarea completă, nici eu nu puteam să deschid portiera din interior. Trebuia să las geamul jos, să scot mâna stângă afară şi să apăs cu degetul mare pe buton, pentru că nu putea fi deschisă decât din exterior. 😛
O secvenţă amuzantă pe care pot totuşi să o relatez, este faptul că sticlele şi cutiile de bere pe care le goleam, le aruncam peste umăr spre bancheta din spate. Şi cum la un moment dat au ajuns să umple până la refuz spaţiul dintre scaunele din faţa şi banchetă, m-am putut bucura în scurt timp de clinchetul cristalin pe care îl produceau atunci când mai treceam prin vreo groapă din minunatul Bucuresti al anilor 90′. Într-o zi după cursuri, eram cu un tovarăş în drum spre locul în care parcasem maşina, când le văd pe două colege foarte...jucăuşe, care m-au rugat să le conduc şi pe ele până la staţia de Metrou Grozăveşti. Probabil că ele săracele au perceput altfel privirea mai mult decât stânjenitoare pe care eu cu prietenul meu ne-am aruncat-o reciproc, ştiind în gândul nostru cum arăta maşina în interior. Spun asta pentru că au început să zâmbească amândouă cu subînteles, crezând că n-avem de gând să le ducem la Metrou, ci poate…acolo unde-şi doreau ele să le ducem. 😉 Iar privirea noastră oarecum jenată, era bazată pe faptul că ele erau genul pisi, nicidecum tipele cu care umblam noi în general, sau prietenele din grupul nostru. Însă fiind foarte dezinhibat din fire, le-am invitat respectuos să poftească în maşină. Ţin minte şi acum blocajul lor total din momentul în care le-am deschis portiera din spate şi câteva sticle şi cutii goale de bere au căzut pe jos…de vreo 10 zile, atunci când deschideam uşile din spate, surplusul de sticle goale părăsea incinta maşinii, căzând zgomotos pe asfalt. Şi totuşi, după câteva momente şovăielnice au avut tăria să urce în maşină, iar tot drumul pe care l-am parcurs până la gura de Metrou Grozăveşti, ele au călătorit cu fundul pe banchetă şi picioarele pe scaunele din faţă…pentru că n-aveau cum să le lase în jos din cauza sticlelor… Bineînţeles că de-al naibii am mers cât am putut de încet, că să le vadă toată Regia cu cracii pe sus in broad daylight. :D)))) Eh…ale tinereţii valuri…

O să închei totuşi şirul de melodii pe care sper că le-aţi ascultat cu plăcere, însă nu înainte de a-i dedica una lui Elly. Experienţa ei de viaţă a fost combustibilul care mi-a animat pornirea recentă de a mă îneca în băutură de frica surzeniei sufleteşti. Atât de panicat am fost de faptul că nu voi mai putea asculta muzică, încât a trebuit să recurg şi la aşa ceva (iar acum zic vai ce rău îmi pare :P)…
Lăsând gluma la o parte, o să încerc marea cu sarea… Elly, probabil că o ştii (nici nu mă îndoiesc că ai şti-o). Am văzut că locuieşti la casă. Am văzut articolele tale cu mustitul. Ştiu că ai vie. Am văzut mustul în timp ce-mi ploua în gură. Aşa că ai posibilitatea să-ţi programezi o întâlnire cu nenea Bachus. Probabil că n-ai vrut (sau n-ai putut) să recurgi la un asemenea tertip pentru a trece pragul ăsta. Însă dacă poţi, ascult-o …fie şi aşa. În cazul meu beţia a funcţionat. Am reuşit să-mi redeschid supapa către muzică (din nou). A implicat şi bocit, dar da-l naibii…trecem peste. I wish you luck. Îţi ţin pumnii, fingers crossed şi tot tacâmu’. Am ales Haggard, pentru că melodia asta îmi place incredibil de mult şi pentru că simţul meu de Dj Bobo îmi spune că rezonezi cu asemenea sunete… Sper să nu mă înşel.

Trag nădejde că n-am oripilat sau deranjat pe nimeni cu destăinuirile mele. În acelaşi timp voi vedea mâine sau poimâine dacă am scris corect gramatical şi dacă am vorbit sau nu mai mult decât era cazul. :D)) La ora asta mi-e cam greu să mă autocorectez. Sunt puţin cam…obosit. În acelaşi timp sper că v-au plăcut şi melodiile. Aş mai fi pus vreo 7-8, dar m-am abţinut…poate cu altă ocazie.
Ah, apropo, nu cred că e cazul să vă spun că recommended volume ->between distorsion and deafness! 😉 Eu nu-mi disperasem vecinii de ceva vreme, aşa că fie m-au trecut la acatiste, fie mi-au umplut frigideru’. Either way, not a single fuck was given that day. Peace! Over and out.
Brb, mi s-a terminat berea…mă duc să-mi aduc alta…

P.S.: O fi ceva mai sexy decât vocea lu’ Arnold sintetizată in felul ăsta?!…

Advertisements
  1. ellyweiss
    3 November 2012 at 23:16

    Mai intai, bine ai revenit!
    Sau mai bine-zis, bine ai sarit in blogroll 🙂
    Mai apoi asculta asta:

  2. ellyweiss
    4 November 2012 at 0:07

    Am avut dreptate. Stiam ca, intr-un fel sau altul, vei reusi. N-a fost usor…daca a trebuit sa recurgi la abuz de uz.
    N-as putea proceda nici macar asemanator, indemnuri de genul nu-s pentru mine. Ceea ce se petrece e greu de inteles pana si pentru mine. Desi se petrece de atata timp ca am si uitat sirul…timpului, daca poti pricepe asa ceva. Interesant articol, efervescent…stiu de ce si inteleg si de ce se vede ca-n oglinzile deformante totul… Dar e bine. De bine. Daca tu insuti esti multumit, atunci e chiar bine.
    Melodia…am facut efortul de a o asculta. Suna interesant. Foarte medieval, mai ales la inceput. Am auzit de Haggard dar nu am avut curiozitatea.
    Ti-am trimis acea melodie ca sa vezi cam ce ar fi fost la fix… Daca eu ghicesc ce e cu tine…tu mai putin ce cu mine… Nu-i nimic, la intuitii stau perfect. Si la partea de psi… De aceea ceea ce mi se intampla privesc ca pe un fel de caz…Ma autoanalizez.
    Apropos de o chestie asemanatoare. Un caz tot cu cineva “blue” cum spui tu, care trecuse printr-o poveste dureroasa. Insa cand discutam, imi vorbea despre muzica, ce mai asculta…Si i-am spus ca daca poate asculta, e bine. Vindecarea lui era aproape. Asa a si fost. N-au trecut mai mult de vreo 3 saptamani si era OK. N-am mai vorbit cu el. Inseamna ca e bine. 😉
    Sper sa treaca faza asta si sa poti face orice fara “sprijin”. Nu-i nevoie de el. Daca e nevoie prea des…nici asa nu-i bine.
    Multumesc pentru dedicatii: simt ca si o mica parte din articol e pentru mine, ceea ce ma maguleste. Si pentru melodie.

    • qatalin
      4 November 2012 at 1:58

      Bine te-am regăsit, Elly. 🙂
      Îmi place melodia. Nu auzisem de Angtoria. Seamănă puţin cu Evanescence. Chiar dacă nu te-am nimerit la fix, mă bucur că ţi s-a părut interesantă Herr Manneling.
      Ştiu că nu-i bine cu abuzul, numai că nu-s genul care să aştepte. Nu suport aşteptarea, nu sunt în relaţii prea bune cu răbdarea, aşa că a trebuit să zoresc puţin procesul. Cred că ai înţeles bine imaginile distorsionate din oglinzile deformate, Eram sigur că o să înţelegi, pentru că ‘miroşi’ de ceva vreme starea mea interioară. Eu pot spune că am vagi bănuieli în legătură cu ceea ce te-a împins pe tine în abisul tău, însă doar intuiesc…
      Cred că e bine dacă ai reuşit să te dedublezi în aşa fel încât să te autoanalizezi, însă pe termen lung s-ar putea să fie şi unul din motivele pentru care nu mai ai o relaţie atât de strânsă cu muzica. De-aia tot încerc să te provoc din când în când cu câte o melodie…n-am astâmpăr şi te tot zgândăr, poate-poate…cine ştie…
      Da Elly, sunt părţi din articol pe care le-am scris gandindu-mă la tine şi la asemănarea dintre problemele noastre. Şi asta pentru că, după cum am scris, faptul că ajunsesem să simt exact aşa cum îmi spuseseşi tu că simţi în legătură cu muzica, m-a speriat îndeajuns de mult încât să încerc şi abuzul, cu speranţa că reuşesc ceva. Despre dedicaţie nu pot să spun decât: Cu mare plăcere! Îmi pare rău că nu am nimerit-o perfect, dar mă consolez cu gândul că am fost foarte aproape. 😉

  3. 5 November 2012 at 16:54

    sunt putin nedumerit-bulversata dupa ce am reusit sa citesc ce ai scris…
    dincolo de cuvinte,amintiri,muzica(pe care nu am ascultat-o in totalitate,e prea deprimanta) am intuit mai mult decat am inteles ca suferi si ca te doare al naibii de tare…
    te doare atat de tare incat ti-au amortit unele simturi si asta te-a panicat…
    panica este un lucru bun pana la punct…ne arata ca suntem vii si ne obliga (daca vrem sa ramanem vii) sa actionam…
    muzica face atat de mult parte din tine dupa cate inteleg incat,gandul ca ai pierde acest “pai” te-a facut activ chiar daca si Bachus a avut contributia lui…
    mi-a placut mult melodia dedicata lui Elly…e ca un fel de alunecare intre acum si atunci…pentru mine cel putn…

    • qatalin
      5 November 2012 at 19:11

      O introspecţie succintă şi destul de aproape de adevăr. Bine spus în legătură cu panica. Aş mai adăuga doar atât: panica e ultima reacţie.

  1. No trackbacks yet.

What's on your mind?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: