Home > Politică. > Prag sau blam?! Transformarea dictaturii majorității în dictatura minorității…

Prag sau blam?! Transformarea dictaturii majorității în dictatura minorității…

The evolution of manÎn urmă cu o săptămână, mai exact pe 26.06.2013, Curtea Constituțională Română a legiferat pragul de 30% la referendum, care scade astfel de la 50% cât era până acum, lege care intră în vigoare peste un an. Cu alte cuvinte, începând din vara anului viitor, se va intra de facto într-o perioadă sumbră a istoriei moderne, în care cea mai simplă definiție a democrației -Dictatura majorității, se transformă într-o la fel de simplă definiție, însă care naște o sumedenie de semne de întrebare, fiind vorba de atunci încolo despre -Dictatura minorității.
Dacă e să fac o trecere în revistă a tipurilor de majoritate cu care a jonglat până acum democrația, acestea au fost întotdeauna în folosul cetățeanului, sau măcar n-au lăsat spațiu pentru interpretare, referindu-se mereu la chestiuni fixe, dincolo de orice fel de ambiguitate. Spre exemplu majoritatea simplă, se referă la decizia luată de majoritatea celor prezenți la vot, fiind raportată la cvorumul de vot, majoritatea relativă necesită jumătate plus unu din cei prezenți, majoritatea absolută se referă la jumătate plus unu din numărul total al membrilor și ar mai fi și majoritatea calificată, care este aplicată în situații de o importanță majoră și care necesită o voință exprimată de două treimi, sau chiar de trei pătrimi din numărul total al membrilor, fiind întotdeauna mai mare decât majoritatea absolută, care necesita acel 50%+1.
Așadar există mai multe tipuri de majorități. Și totuși până acum nimeni n-a vorbit de minorități. De ce? Păi pentru că niciodată în istoria de peste 2000 de ani a democrației, nimeni nu s-a gândit că se va ajunge la decizii luate de o minoritate într-un grup definit, în numele democrației. Întotdeauna a fost vorba de voința liber exprimată de către o majoritate, în virtutea căreia se înfăptuia…orice: lege, Constituție, alegere, numire, demitere, consultare, referendum etc.
Democracy - wolf in sheep skinNumai că democrația a ajuns un sistem de orânduire socială atât de viciat, atât de putred în vintrele sale, atât de găunos în concepțiile și principiile cu ajutorul cărora-și ghidează, sau mai bine zis teleghidează utilizatorii, încât cei care momentan (vremelnic, slavă Domnului!) se află la frâiele acestui car alegoric, fiind răspunzătorii direcți ai acestor decizii hidoase, s-au văzut nevoiți să adopte măsuri strâmbe, mutante, incestuoase, siluind practic acest concept feciorelnic al democrației, care prevedea că hotărârile sunt luate doar prin puterea majorității. Începând cu acest moment al deflorării ultimului reper neschimbat de milenii, sunt convins că este deschisă larg o cutie a Pandorei, caz în care ne putem aștepta la orice…absolut orice.
Manipularea a atins cote atât de înalte, încât nici nu mai este observabilă. Este ca și cum ai încerca să te ferești de stropii de ploaie. Curând constați că nu ai cum, așa că preferi să mergi nepăsător, iar în scurt timp nici nu mai bagi în seamă ploaia…pentru că o percepi ca făcând parte din decor. Așa și manipularea celor care vor s-o scoată cumva la capăt cu această democrație șubredă, în loc s-o înlocuiască cu ceva mai bun. Chiar atât de proști suntem, încât șapte miliarde nu pot inventa ceva mai bun decât ce au inventat 700 de milioane? Sau nu neapărat mai bun, nu în sensul de better, ci în sensul de fit with the year we live in… Trăim niște vremuri în care este cât se poate de clar că democrația n-are nicio putere în forma în care a fost concepută, ci trebuie îndoită, modificată și schimonosită, pentru a face față nevoilor zilelor noastre.
Tv vs brainIar ceea ce mă face să spun că manipularea actuală este neobservabilă, este faptul că până și persoane pe care nu le suspectez de lipsa logicii emelentare, cum ar fi Mircea și anume Badea, pun botu’ la așa ceva, fără să vadă pădurea din cauza copacilor. În emisiunea În gura presei din 26.06.2013, Mircea Badea și-a exprimat foarte clar punctul de vedere, pe care-l voi sintetiza aici pe scurt.
În mare, opinia lui este următoarea: E foarte bine că s-a micșorat pragul, pentru că și așa sunt destui pe care nu-i interesează nimic, care nu știu pe ce lume trăiesc și care oricum nu veneau la vot. Caz în care e mai bine să se țină seama de votul unui număr mai mic de votanți, câtă vreme oricum nu se mai atinge pragul normal al democrației, de 50%+1. Adică el pleacă de la ideea că dacă oricum nu ești în stare să mergi la vot când are loc acesta, în acea unică zi odată la 4 ani, atunci să fie adoptată o hotărâre și cu un număr mai mic de participanți, câtă vreme oricum există o masă mare de absenți. Pe lângă asta, a spus că abia așteaptă să vină referendumul lui Băsescu (cel în legătură cu micșorarea numărului de Parlamentari la 300 și reducrea numărului de camere din Parlament, de la două, la una), pentru a-i răspunde cu aceeași monedă, prin neprezentare, boicotând referendumul.
Daca nu esti sceptic fata de intentiile guvernului tau, atunci indoctrinarea ta a fost finalizata cu succesCapitalism vs socialismCam asta ar fi pe scurt ceea ce a spus. Aș fi pus și un link către acea înregistrare, dar s-a lansat acel jeg intitulat Antena Play, care te obligă să faci cont pentru că-i interesează să vadă rapid feed-back-ul și să-și mărească instantaneu pool-ul de proști abonați, așa că toate emisiunile din acel trust, incluzând aici și Antena3, nu mai au înregistrările acolo unde au fost mereu, ci pentru a le putea accesa suntem invitați să ne încolonăm ca zombălăii pe Antena Play, îngroșând numărul celor care sign up zilnic, ajutându-i pe ei în duelul cu Voyo. -Să-i fut! În cel mai sincer și deplin mod. -Să-i foarte fut! De fapt, nu pe toți, ci doar prezentatoarele…nu-s gay.
Revenind… Mircea Badea se contrazice pentru prima oară într-un mod flagrant. O mai fi făcut-o și altă dată, însă niciodată într-o asemenea măsură. Iar acum observ atât de bine contradicția sa, pentru că mă aflu în perfect dezacord cu ceea ce susține inițial (nu și la partea cu boicotul referendumului lui Băsescu).
Sometimes the chains that prevent us from being free are more mental than physicalȘtiu că el s-a referit la acel nucleu de cetățeni care nu au votat niciodată, nu știu bine nici cine-i Președinte, darămite șefii de partide, sau Miniștrii vreunui cabinet, care eventual primesc o găleata sau un mic ș’-o bere-n ziua votului fără să-nțeleagă prea bine pe cine tre’ să pună ștampila și care sunt totalmente rupți de societate, fiind morți din punct de vedere social. Numai că acest nucleu de cetățeni care nu au votat și nu vor vota, este stabil. El niciodată nu s-a modoficat. Nu în sensul în care cineva poate deveni din lucid zombie, sau poate deveni lucid din postura de zombie. Cei care sunt și care simt așa nu mai pot fi întorși pe calea cea bună, la fel cum un cetățean care este viu, nu poate fi transformat în zombie.
Și atunci ce se întâmplă de fapt? Păi în opinia mea, există o masă foarte mare de cetățeni care din cauza nemulțumirilor au ajuns să-și piardă simțul civic, să se lepede de statura de cetățean activ al societății, să refuze votul și să treacă la singura și cea mai dureroasă acțiune pe care o puteau avea împotriva întregului sistem de orânduire care-i făcea să se simtă umiliți și folosiți – votul de blam. Refuzul de a participa la vot, este de fapt dreptul de veto, instituit de cei care doreau să se opună unei decizii, nu prin vot și astfel legitimând-o, ci neparticipând la acel scrutin – situație denumită generic votul de blam. Pentru că dacă eu detest din ficați un sistem în ansamblul său, dimpreună cu o întreagă clasă politică total viciată, nu doresc participarea la acel circ denumit amuzant democrație, dar în același timp doresc să-mi fie consemnată absența, drept un motiv de ingrijorarare pentru decidenți, care în timp, să înceapă să întreprindă câte ceva, pentru a nu introduce întregul sistem în colaps.
InequityIar această nemulțumire a celor vii, care de la un anumit punct au pus frână implicării lor active în societate, se transformase treptat în mărirea acelui nucleu al celor care nu votau, mărind astfel întregul număr al absenților, alăturându-se alienaților…hordacilor de care vorbisem nițel mai sus.
Ei!, exact când începuse să prindă contur o absență într-atât de mare de la vot încât să miște din temelii o societate amorfă și amorțită în propriile-i bube purulente, vine decizia CCR, aplaudată de cetățeni precum Mircea și anume Badea, care legiferează dictatura minorității, micșorând pragul pentru a omorâ blamul… 😡
Pentru că începând de anul viitor, acțiunea mea și a multor altora ca mine, care preferă să nu legitimeze prin propria prezență această șaradă muribundă, devine automat nulă. De ce? Pentru că tăcerea mea nu mai are putere. Pentru că -Și tăcerea este un răspuns, a devenit -Mă piș pe tăcerea ta, noi decidem între noi în timp ce tu apelezi la blam. De fapt, votul de blam, ca și concept, nici măcar nu va mai exista…
Mahatma GandhiDe ce spuneam că s-a contrazis Mircea Badea? Pentru că pe de o parte spune că-i bine să fie micșorat pragul la 30%, pentru ca cei încă vii (printre care se numără) să poată lua deciziile cât timp restul nu vor să participe la vot, iar pe de altă parte spune că abia așteaptă referendumul lui Băsescu, pentru a nu se duce la vot, boicotându-l. Păi… :lol:, mă tem că dacă nu se duce la vot, și-o fură oricum. Pentru că e de ajuns să fie prezenți la vot 30%+1 cetățeni cu drept de vot, iar referendumul trece… 😉 Așadar, fix același vot de blam despre care vorbeam eu, acea putere a celor tăcuți care vor să le fie luată în seamă tăcerea, va ajunge o frecție la un picior de lemn… Iar Mircea Badea degeaba va încerca să apeleze la acea armă deosebit de puternică a democrației, care până acum a funcționat și care începea să funcționeze din ce în ce mai bine, câtă vreme prin lege va fi reglementată absența puterii celor tăcuți. 😦 Degeaba va încerca el să-i aplice votul de blam lui Băsescu și referendumului acestuia, câtă vreme CCR a legiferat propunerea USL-ului de reducere a pragului la referendum de la 50%+1, la 30%+1.
Public servantPână la urmă ce înseamnă așa ceva? Înseamnă că democrația, în impotența ei desăvârșită, a venit și a spus -Frate, lumea e din ce în ce mai nemulțumită, mai dezinteresată și mai apatică, iar unii (din ce în ce mai mulți) încep să fie și foarte înverșunați împotrivă produsului nostru finit – clasa politică. Și atunci ce facem? Reparăm situația, îmbunătățind calitatea vieții, ridicând la rang de virtute echitatea, demnitatea și responsabilitatea (atât a cetățenilor, cât și mai ales a politicienilor)? Evident că nu! Păi dacă nu, atunci hai să facem în așa fel încât să ne intereseze de cât mai puțini oameni, să conteze opinia câtor mai puțini (chiar dacă se ajunge la dictatura minorității) și să punem asta într-o lege, ca să fie clar pentru toată lumea că ne interesează să facem aceleași lucruri ca și până acum, la fel de defectuos înfăptuite, prin aceleași mijloace, însă prin decizia celor care mai vor să vină la vot…cât timp enorm de mulți stau acasă și-i doare-n cur de jucăria noastră. Hai să ne doară și pe noi în cur de ei…legal… 😉 Iar când spun să conteze opinia câtor mai puțini, mă refer și la absența de la vot. Știu că mulți spun că dacă vrei să-ți exprimi opinia trebuie să votezi, numai că ei nu înțeleg (din păcate) că și absența este o formă de manifestare…un răspuns tăcut, adresat întregii clase politice, dar mai ales eșecului democrației. Multă lume preferă să pună semnul de egalitate între absența la vot și dezinteresul total al celor cu un IQ format din două cifre, nedându-și seama că de fapt sunt și destui cetățeni, deținători de CNP ca și ei, care preferă să apeleze la votul de blam, drept unică și ultimă armă într-un joc ale cărui reguli i-a făcut să nu aibă alte soluții…
ExpoitationCapitalismSunt mulți oameni care încă mai simt imboldul patriotic cum le rupe piepturile. Sunt destui Vendetiști, care fredonează-n gând -Remember, remember the fifth of November, the gunpowder, treason and plot. I know of no reason, why the gunpowder treason should ever be forgot. Sunt destui care caută repere și cărora li se pare că abureala ieftină care-i are viclean, păcălindu-i, în centrul atenției, este  încununarea puterii lor de cetățeni decidenți…când de fapt deciziile sunt în altă parte. Sunt destui care spun -Dacă nu votezi, n-ai dreptul să comentezi ulterior. Pfff! Ăstora le-aș spune -Să moară mă-ta și să rămână cratima-n viață?! 😡 Dar poate pentru mine contează mai mult decât pentru tine, orbule intelectual, handicapatule cognitiv, mersul societății…numai că prefer să crape buba asta și să iasă puroiul, în loc să prefer aceeași amăgire an după an, deceniu după deceniu, în așteptarea…a ce?! Când în sfârșit nemulțumirea începuse să fie transpusă în absența de la vot și în dezinteresul față de întreaga clasă politică dimpreună cu toate deciziile ei Don Quijotice, a venit această mutație genetică a democrației, care spune că -Mai puținii vor decide în locul mai mulților.
-Futu-vă muma-n cur de lepre ce sunteți! Arde-v-ar focul istoriei! Tăvăli-v-ați în chinurile nesimțirii care v-a împins până acolo încât să vă pișați pe ultima portiță de ieșire din îngălarea în care se află întreaga omenire…
Intelect vs brute forceMă uit cu interes la mișcările de stradă din Brazilia, din Egipt și din Turcia. Sute de mii și milioane de oameni au ieșit în stradă. Așa, și?!… Uitați-vă la ce s-a întâmplat în Turcia. A ținut aproape o lună, s-a ajuns în pragul războiului civil și până la urmă tot n-au reușit nimic protestatarii. Guvernul e în funcție, Premierul la fel, se vaită că mișcările de stradă au afectat economia țării, dând astfel vina tot pe participanți, iar parcul va fi tot dărâmat… Îi doare-n cur de noi. Singura noastră armă este tăcerea. Am început să cred că acțiunea contondentă nu-și mai are rostul, pe când tăcerea omoară… Tacarea, adusă cu sine de ignoranța cinică, este cea mai bună și mai crudă armă.
Disprețul față de ei poate fi manifestat în cel mai eficient mod – nebăgându-i în seamă. Știu, știu…veți spune că dacă nu-i băgam în seamă vor fura și mai mult. Dar nooo!…nu așa, oricum… Să nu-i băgam deloc în seamă. Toți! Să nu se ducă absolut nimeni la vot. Într-o zi de alegeri, să zicem la următoarele prezidențiale, să nu meargă nici măcar un cetățean la Book or tvvot. Vă spuOmul poate uita unde a ingropat pipa pacii dar nu uita niciodata unde a ingropat toporuln eu că așa ceva ar însemna zguduirea din temelii a unei societăți. Distrugerea ei prin implozie și reclădirea ei pe baze solide, trainice. Iar asta ar însemna un enorm semn de întrebare și pentru aliații noștri nord-atlantici, cât și pentru partenerii europeni. Ca să nu mai zic ce ar însemna așa ceva făcut în mai multe țări. De ce să iasă miliaone în stradă la Rio de Janeiro, în piața Taksim, sau la Cairo? Să stea în case în ziua votului. Să scadă audiențele televiziunilor de știri, până aproape de zero. Să-și dea demisia toți membrii de sindicat din China. Să intre în grevă toată industria petrolului. Să ne doară-n cur de ei. Pe toți! Suntem 6.8 miliarde de oi, conduse de 200 milioane de porci. Trăim într-o fermă a animalelor, de proporții colosale.
Iar ei știu asta… O știu atât de bine, încât prima și cea mai simplă măsură este modificarea prin scădere a numărului celor pe care se bazează în luarea deciziilor, câtă vreme știu că majoritatea covârșitor de mare este dezinteresată de deciziile lor care ne afectează pe toți, în mod direct, în viața de zi cu zi.
People who obediently waited to vote the nazis out of powerȘtiu că regimuri au fost date jos prin mișcări de stradă, dar gândiți-vă că acolo unde s-a întâmplat asta, era vorba de dictatori militari, iar țările aveau în subsol mult petrol. Așa că they gave them democracy, at the end of the cannon-We came in peace for all mankind, s-a transformat în -We bring you democracy, you give us your oil. Pentru că uite ce se întâmplă când nu este vorba de regimuri instabile și de dictaturi militare. Brazilia, Egipt după căderea lui Husni Mubarak și Turcia, sunt țări civilizate, intrate în rândul lumii bune… Așa că degeaba ies milioane-n stradă. Degeaba e plin Facebook-ul de ilustrate cu manifestanți și texte de genul -You go Brazil! Show the world how it’s done! Degeaba vedem luptele de stradă ale turcilor și apariția măștilor din V for Vendetta la pozele de profil pe Facebook. Pentru că spiritul militantist, ideea de răzmeriță și de rezistență împotriva nesimțirii celor care ne conduc, nu mai pot fi manifestate în stradă, unde se dovedește negru pe alb că oricât de mulți oameni ar ieși și oricât de contondenți ar fi, tot nu reușesc nimic. Acea putere sălășluia (și vreau să cred că încă mai este prezentă) în tăcerea și ignoranța noastră. Pentru că oricât de jos ar coborâ ei pragul, sunt convins că la fel de mult putem și noi să ridicăm blamul. Tocmai de aceea au luat această măsură (iar România nu este unica țară în care s-a întâmplat asta), pentru că-i afecta în mod direct și deja îi speria absența la vot a cetățenilor tot mai scârbiți de societatea în care trăiesc.
The rational mind is a faithful servant and intuitive mind is a sacred gift. We have created a society that honors the servant and has forgotten the giftAvând în vedere că le-au trebuit peste două mii de ani ca să-și bată joc de cel mai important principiu democratic, conform căruia doar majoritatea decide, în lipsa acestei decizii a majorității, reprezentanții întregii clase politice fiind invitați să-și scoată 2-3 coaste și să-și facă singuri felație, sunt convins că n-o să prind în timpul vieții mele următoarea treaptă de scădere a pragului pentru referendum și/sau eventual pentru orice proces electoral. Însă vreau să cred că și dacă se va ajunge la legiferarea deciziei luată de doar 10% din populația cu drept de vot, restul de 90% vor continua să tacă. Pentru că umilirea prin tăcere doare mai mult decât piatra aruncată în scutul unui jandarm. Pentru că ignoranța deplină rupe bariere mai trainice decât baricadele făcute de amfibiile și tancurile forțelor de ordine. Doar asta ne mai poate salva… De ce? Pentru că blamul bate pragul…
Până la urmă, cea de-a doua lege a termodinamicii are aplicații în destule alte domenii străine fizicii, pentru că entropia este în strânsă legătură cu legea haosului, iar încrederea pe care o am în judecata lui Einstein, mă face să consider axiomatică definiția conform căreia -Ordinea naște haos, iar haosul naște ordine. Exact așa cum în perioada incipientă decăderii imperiului roman începuseră să se inventeze tot felul de modalități prin care să fie ținuți în frâu cetățenii și să le fie satisfăcută pofta de senzațional – luptele până la moarte ale gladiatorilor în Colosseum, sau sfâșierea sclavilor de către animale exotice, fiind doar unele dintre îndeletnicirile celor care nu mai știau ce să facă pentru a se simți entertained. When injustice becomes law rezistance becomes a dutyAșa se întâmplă și în zilele noastre. Emisiuni precum X Factor sau Românii au talent (ca să mă refer doar la ce se întâmplă în România), sunt show-uri al căror scop este flatarea, gâdilarea eului…încercarea de a-i face pe oameni să creadă că și ei contează…că au o șansă…că sunt vedete. 😉 Tot ce e într-un mediu restrâns, decent, nu mai are audiență. Se caută doar formaturi cu public, cât mai mult public, cu scandări, în care se pune accentul pe obținerea unui anumit tip de satisfacție și emoție, deseori de tip egoist, uneorii apelându-se la frivolități, scabros și inducerea unei sexualități extreme – în emisiuni precum Un show păcătos, Acces Direct sau Happy Hour. Nu-mi fac griji. Suntem pe drumul cel bun… 😉 Ce mă enervează e că m-am născut în perioada orgasmică a societății… 😡 Nu știu dacă mai apuc trecerea către altceva, așa că mă văd nevoit să viețuiesc pe vârful acestui furuncul plin de puroi, care nu mai erupe odată…

Advertisements
  1. 3 July 2013 at 19:12

    Reblogged this on Ieri Azi Maine.

  2. 3 July 2013 at 19:16

    Apropo! Eu am fost simpatizant PSD, acum mi-a trecut; apolitic 1000%. In ce priveste boicotare referendumului nu e doar o solutie. Eu am luat decizia de a nu ma mai prezenta la nici un fel de alegeri. Pentru simplul motiv ca nu conteaza dorinta noastra, ci nevoia lor la cifre. In al doilea rand, actualul guvern si parlament sunt ilegitime: au fost alese cu un procent de putin peste 40% din CEI CU DREPT DE VOT. Si uite ce fac?! Uita-te la toti “alesii”. Asa ca ce motiv sa am sa vin la vot?
    Fiind democratie IMI CER DREPTUL DE A NU MA PREZENTA LA VO!

    • qatalin
      3 July 2013 at 19:42

      Și mie mi-a murit simțul civic în urmă cu fix un an… Până atunci nu pierdusem nici măcar o tură de alegeri, fie ele locale, generale, sau prezidențiale.
      Sunt perfect de acord cu ce spui – nu suntem decât un procent într-un grafic. După cum spunea Mark Twain -Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar lasă să votăm
      Cu ceva nu sunt totuși de acord. Dacă au fost votați cu puțin peste 40% din numărul total de alegători, nu înseamnă că sunt ilegitimi. Pentru că se pot prezenta la vot chiar și 1% din totalul de alegători, fapt ce ar legitima alegerile respective, cât timp totul este desfășurat sub umbrela acelui prag de 50%+1. Cu alte cuvinte, dacă 41% din totalul de alegători înscriși pe listele electorale centrale decid compoziția Parlamentului sau numele Președintelui, dar legea prevede prag de 50%+1, nu am nicio problemă. Așa a fost și până acum (și continuă să fie până anul viitor când intră în vigoare noua lege declarată Constituțională de CCR), iar cei care nu votau și al căror număr creștea, știau că absența lor de la vot contează…lucru care urmează să nu se mai întâmple. Ok, se ajungea în al 2-lea tur la prezidențiale, pentru că nu se întruneau 50%+1 din primul tur, dar măcar știam că se ține cont de acel principiu democratic primordial. Și chiar și așa, discuția asta nu are o prea mare importanță, pentru că până acum (slavă Domnului!) nu s-au gândit să modofice pragul și în cazul alegerilor, ci doar în cazul referendumului. Dar după cum am spus, au reușit să deschidă această cutie a Pandorei…
      Spui că îți ceri dreptul de a nu te prezenta la vot. Păi…cu toții l-am avut și vom continua să-l avem, doar că de acum înainte îi va durea-n cur de tăcerea noastră…câtă vreme își vor legitima deciziile la referendum, cu un număr aproape înjumătățit de alegători…

  3. 3 July 2013 at 20:26

    Tu spui ca dreptul de a nu ne prezenta l-am avut si il vom avea; dar iti aduci aminte ca intr-un an se punea problema amendarii celor care nu vin la vot?! De ce?! Prin 2003 parca.

    In ce priveste notiunea de democratie, chiar Petre Tutea o descria ca fiind cea mai mare aberatie politica, mai rea decat politicile extremiste. Democratia promoveaza egalitatea intre oameni si daca privim spre politicieni, ne intrebam unde e egalitatea.

    Scarba pe care am dobandit-o fata de politica s-a acentuat anul acesta cand organizatia PSD, din localitatea mea, ma propus in conducerea ei. Eu nu fusesem, pana atunci, la nici o sedinta a PSD, nu aveam nici o participare alaturi de membri ei, nu cunosteam nici un membru din organizatie si nu aveam nici macar adeziune la organizatie. Dar culmea e ca mi-au dat si un prenume pe care nici eu nu stiam ca-l am. Nici macar prima litera nu se potrivea cu prenumele meu real. La cateva zile dupa, citesc un articol intr-un ziar unde politicienii USL, in special de la PSD, se intrebau cine e Remus Cernea si cum a ajuns in Parlament din partea PSD (eu am aproape doi ani de zile in care nu am mai mult de o ora petrecuta la tv; toate informatiile pe care le am sunt din ziarele de pe net). Ei, toate aceste brambureli plus certurile dintre politicieni realizate numai prin presa (niciodata fata in fata) m-au facut sa realizez cat de implicati sunt ei in propriile lor afaceri si mai putin in interesul Romanilor.

    Si inca un lucru: citeste istoria fiecarui partid, partid mare in special. Ai sa observi cu stupoare ca toate s-au infiintat dupa ’90 si in nici o istorie nu se mentioneaza ca “partidul X este continuator al partidului X” din perioada interbelica. Ai sa observi cu stupoare ca nici un politician nu cunoaste fondatorii doctrinei, pe care ei o reprezinta, din perioada prebelica si interbelica. Sa-i mai intrebi pe ei cine a fost Constantin Titel Petrescu, Nae Ionescu, Gheroghe Bratianu, Lucretiu Patrascanu e o totala pierdere de timp. Nu vor sti nici macar in ce partid au fost si ce rol au avut acesti oameni in istoria Romaniei. Aaaaa, la acea sedinta era prezent si “cineva de la centru”. Pentru ca am refuzat propunerea, respectivul mi-a dat o lectie de moralitate din cine crezi?! Nikita Hrusciov.

    Spune tu: cum sa faci o politica pro-romaneasca, nu populista, daca tu singur iti infigi radacinile in comunism?! Singura ideologie in care cred si in care am incredere este Biserica (nu BOR).

    • qatalin
      3 July 2013 at 21:36

      Singura doctrină valabilă, după care se ghidează toți, este banul. Toți roiesc în jurul lui și-l doresc. În rest, istoria nu mai contează…
      Nu există doctrine. Poate doar pe hârtie. Acolo unde comunismul este cel mai bun concept, însă care devine hidos și inuman pus în practică. La fel de bine cum capitalismul este imposibil de aplicat conform teoriei și aduce cu sine o imensă inechitate socială.

  4. Tataia
    3 July 2013 at 21:23

    Asa cum spunea un personaj din filmul Margin Call (2011) procentul celor care conduc (profita de bunuri) in societate e demonstrat statistic ca fiind constant in istorie indiferent de forma de organizare a societatii. Deci , dupa mine , individului nu-i revine altceva decat acceptarea senina (spre amuzanta!) a ceea ce se intampla pe perioada scurtei si insignifiantei sale vieti. Desigur ca acest lucru e mai greu pt persoanele idealiste si mai usor pt sceptici ))

    • qatalin
      3 July 2013 at 21:48

      Un reputat sociolog (nu-i rețin numele), afirma în 2002 în urma unui studiu, că 98% din bogăția planetei este deținută de 2% din populație. Ceea ce mă face să cred că-i perfect adevărat ce spui în legătură cu acel procent constant care se menține la conducere, perpetuându-se în timp.
      Știu cum e cu acceptarea situației… Și eu am un zâmbet pe față care parcă nu-i al meu. Însă mai nasol e cu resemnarea…pentru că nu mi se pare o etapă benefică. Adică, putem intra resemnați în etapa acceptării, dar nu putem accepta cu brațele deschise resemnarea. 😉 Cel puțin așa mi se pare acum.
      În legătură cu ultima ta frază, ți-aș adresa o întrebare -Cum vezi situația pentru idealiștii sceptici? 😉

      • Tataia
        3 July 2013 at 22:58

        Intrebarea ta e retorica, dar as putea sa adaug ca votez cu placere de fiecare data , imi place atmosfera din perioada de alegeri si imi place atmosfera din sectiile de votare, imi place sa astept rezultatele si reactiile de dupa (toate aceste lucruri mi-ar face o mai mica placere daca n-as vota, fapt experimentat cu singura ocazie cand nu am votat, cu mult timp in urma). De ce sa nu ne jucam si noi cu aceste jucarii dragute?

        • qatalin
          3 July 2013 at 23:52

          Înțeleg perfect feeling-ul descris de tine, doar că am un singur lucru de adăugat. Făcând asta, legitimezi jucăria lor.
          Știu că poate părea ridicolă speranța mea de a asista la implozia democrației și colapsul unui sistem de orânduire pentru care nu contează viața cetățeanului, ci exploatarea lui, dar uite că ăștia ca mine am reușit în timp să-i facem să producă o mutație. Prefer să fiu eroarea din sistem, decât soldățelul încolonat. Și uite că astfel de erori i-au făcut să tragă pragul înapoi – decizie apocaliptică în ceea ce privește principiile democratice păstrate cu atâta sfințenie mii de ani. Dacă aș fi jucat și eu în șarada lor, n-aș fi îngroșat numărul absenților de la vot și astfel nu le-am fi forțat mâna înspre a o comite…
          Știu că un procent de 0.0000001% don’t matter much, dar însumat… 😉
          I’m not strong, but we are many… 😉

  5. 9 July 2013 at 12:15

    Iar ai scris un roman. Puteai scrie si mult mai putin si era acelasi lucru 🙂 De fapt eu nu plang decat dupa timpul meu …care nu este. :))
    Din punct de vedere tehnic ai oarecum dreptate. Dar cred ca, asa cum se intampla de obicei, adevarul e pe undeva, pe la mijloc. Nu faptul ca aceia care nu se prezinta la vot e mare si ca i-ar speria tacerea pe alesii nostri a determinat aceasta modificare. Doar te amagesti. Ti-am mai spus si altadata. Putin le pasa de cei care stau acasa si tac. In felul asta intre cei care stau acasa din motivele invocate de tine si cei care nu vin la orice fel de vot pentru ca n-au habar de nimic, oricat ti-ar parea de ciudat si de nedrept, politicienii nostri pun semnul de egalitate. E doar o chestiune strict matematica ceea ce-i intereseaza. Nimic altceva. Este vorba doar despre pragul de valdare a referendumului. La 50+1 posibilitatea de a nu fi validate referendumurile e atat de mare ca aproape doar asta se mai poate intampla si in viitor.
    Informatii si lamuriri mai multe iata aici: http://academia.edu/1825973/Reguli_ce_privesc_referendumul_in_Europa._Romania_in_perspectiva_comparativa
    Cat despre contradictia lui Badea…nu stiu daca este. Cred ca intentia lui este sa influenteze pe cat mai multi sa nu participe, astfel ca nici acel 30+1 sa nu se realizeze… A observat ca are suficienta influenta ca sa incerce si asa ceva… 😉 Asa cred eu ca a gandit.
    In fine…cata vreme CCR a aprobat pragul asta…nu stiu de ce te mai zbati 😉 🙂

    • qatalin
      9 July 2013 at 19:18

      Îmi permit să cred diferit. Le pasă de cei care stau acasă şi tac. Atât de mult le pasă, încât tăcerea celor care au început să fie din ce în ce mai mulţi, i-a determinat să apeleze la această schimonosire a celui mai important principiu democratic – dictatura majorităţii…
      În schimb sunt de acord cu tine în ce priveşte semnul de egalitate pus de ei între cei care habar n-au de nimic şi cei care nu se prezintă la vot din diverse motive. Ştiu că pentru ei nu suntem altceva decât cifre…statistică…procente. Şi totuşi, uite că procentele astea i-au determinat să recurgă la anumite măsuri. Perfect eronate, în opinia mea, dar totuşi n-au mai tratat cu indiferenţă absenţa crescândă de la vot. Ceea ce înseamnă că puterea celor tăcuţi tinde să crească şi vreau să cred că va continua să o facă…
      Ştiu că Mircea Badea asta încearcă. Acelaşi lucru l-a făcut şi în legătură cu intrarea UDMR la guvernare, anunţată de Ponta în seara alegerilor Parlamentare. Şi atunci, ca şi acum, demersurile lui au fost perfect legitime, de bun simţ, întemeiate pe realitatea concretă. Aşa că dacă a văzut că-i merge, încearcă din nou. Şi sper să-i reuşească. Asta nu înseamnă totuşi că nu s-a contrazis pe sine. De ce cred asta? Pentru că lupta lui actuală este inegală faţă de luptă pe care ar fi trebuit să o ducă dacă CCR nu ar fi validat această lege. El nu va trebui să tragă tare pentru a se realiza maxim 49.99%, ci va trebui să se strofoace pentru a obţine maxim 29.99%. Iar dacă n-ar fi fost foarte disperat să-şi vadă sacii în căruţă (şi anume invalidarea referendumului lui Băsescu) sunt convins că ar fi remarcat şi el injusteţea acestui demers. Ceea ce mă face să-l consider şi meschin. Îşi vede strict de lupta lui cu Băsescu, evitând prin omisiune să vadă the big picture
      De ce mă mai zbat? Pentru că aidoma lui Mircea Badea în cazul vs referendumul lui Băsescu şi eu cred că putem fi mai mulţi tăcuţi. Caz în care putem anula prin propria tăcere actuala ciuma socială instituită de CCR.

  1. No trackbacks yet.

What's on your mind?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: