Archive

Posts Tagged ‘Poezie’

Melancolia.

31 August 2013 25 comments

MelancholyEu când sunt inspirat, reuşesc în cel mai bun caz să plictisesc prin lungimea articolelor, iar uneori şi prin felul subiectelor alese, pe care le dezvolt în textele literare. Aşa că vă puteţi da cu uşurinţă seama cam ce iese când nu sunt inspirat. 😀 Din păcate pentru mine, dar mai ales pentru voi, acum este unul dintre acele cazuri, în care muza m-a cam părăsit, sau…a luat o pauză. De fapt, nu vreau să mint prin omisiune, aşa că voi destăinui faptul că am idei în legătură cu tema acestei ediţii a Clubului Condeielor Parfumate, însă toate ideile converg către texte cu un aer gothic, horror. Iar motivul pentru care n-am dezvoltat încă o asemenea idee, este lipsa timpului. Încă lucrez la ceva în acel sens, aşa că n-am dorit să public acum pe bucăţi, sau scris în fugă.
Şi totuşi, n-am vrut să las această temă neabordată. Toamna este anotimpul care-mi place cel mai mult. N-are sens să mă abţin chiar acum de la folosirea anumitor cuvinte, aşa că pot spune că ador toamna. O iubesc din toate punctele de vedere: climateric, senzorial, din punct de vedere al semnificaţiilor, vizual şi poate or mai fi şi altele… Este anotimpul cu care rezonez cel mai bine şi mi se pare că este anotimpul care mă reprezintă cel mai bine, chiar dacă am fost născut primăvara. Ştiu că multă lume simte că prinde viaţă primăvara, însă eu cu greu o pot suporta, ţinând cont de faptul că detest vara din toată fiinţa mea, iar predecesoarea ei nu face altceva decât să-mi vestească venirea căldurii… 😡
Dar mai bine las deoparte discuţia despre anotimpuri şi preferinţe, pentru că risc să scriu mai mult decât dacă aş fi scris o Read more…

Vreme trece, vreme vine…şi lumina nu ne-ajunge…

15 January 2013 10 comments

Mihai EminescuCu toate că poate părea desuet un asemenea demers într-o lume care pare interesată mai mult de scandalurile lu’ Becali vs jurnalişti sau vs memoria Brătienilor, am totuşi de gând să punctez această zi de 15 Ianuarie, în memoria celui care din punctul meu de vedere, a fost posesorul celei mai strălucite minţi a tuturor timpurilor. Ştiu că poate vorbele mele par oarecum exagerate, dar scurta şi puerila mea analiză asupra a două dintre creaţiile sale, sper să dovedească dincolo de orice urmă de îndoială că exact aşa este.
Într-un articol pe care l-am scris pe 3 Ianuarie 2013, intitulat God gave me everything i want, am purtat o discuţie foarte interesantă şi constructivă cu Eli şi Mădă, având ca subiect posibilitatea de exprimare a oamenilor geniali. Dacă ar fi să continui acea linie a subiectului, aş putea spune fără să risc a mă inşela, că Mihai Eminescu este un geniu ratat. Este părerea mea, pe care o susţin şi o voi justifica în cele ce urmează aşa cum mă pricep eu mai bine.
În primul rând vreau să plec de la definirea geniului ratat. Din punctul meu de vedere, fără să încerc o definiţie academică, un geniu este ratat atunci când ceea ce poate cu adevărat să facă un anumit om, întrece cu mult capacităţile sale de exprimare date de conjunctura vremurilor pe care le trăieşte, ambianţă, anturaj, posibilităţi materiale, feed-back rezonabil, ajutor din partea terţilor. Aşadar, dacă un nene care trăieşte într-o anumită perioadă de timp, poate să facă mult mai multe decât este dispusă lumea care-l înconjoară să accepte, iar el moare cu fructul creaţiei sale necules, Read more…

The red lady.

5 October 2012 18 comments

M-a pălit iar focul creaţiei. Aş spune c-a făcut-o-n moalele capului, dar îl am atât de tare încât n-aş face decât să mint. Îl am şi greu, mai ales când mă doare, dar asta ar însemna că-s greu de cap…în fine, să nu intrăm în detalii.
Până la urmă, voi sunteţi de vină. V-a pus necuratu’ să mă încurajaţi să scriu, chiar şi atunci când mai rupeam câte-o poezie, aşa că mi s-a urcat la cap. De data asta însă, mi-e teamă că am cam rupt-o-n fericire. Nu mi-a fost de ajuns modalitatea de exprimare într-o singură limbă. Am încercat să combin două, iar rezultatul poate părea în cel mai bun caz halucinant, asta dacă trece de a fi ridicol. Încă de pe acum îmi cer scuze pentru eventualele incorectitudini de ordin gramatical – mai ales pentru cele comise în limba Engleză. N-o stăpânesc la perfecţie, aşa că e posibil s-o fi stâlcit pe ici pe colo, din prea mult entuziasm şi din dorinţa de a scoate rime din piatră seacă.
Ce m-a inspirat? Păi…consider că am avut privilegiul ca în ultima vreme să cunosc îndeaproape mulţi oameni frumoşi, puternici, rezistenţi, cu un suflet mare, care emană prin toţi porii o cantitate considerabilă de energie pozitivă. Şi cum fix din acea energie m-am încărcat foarte mult, atât de mult încât pot să spun că am ieşit aproape complet din propria-mi stare negativă generalizată, m-am gândit să scriu ceva în sensul ăsta, încercând să desriu într-un mod personal, ceea ce reprezintă pentru mine lucrurile pozitive care m-au influenţat vazandu-le la alţii.
Read more…

Libera me, Domine.

8 September 2012 17 comments

[…]Sunt ritmul primelor senzații
Și gestul primului avânt,
Sunt simetria primitivă a două buze-mpreunate,
Sunt frenezia ancestrală ce-n lutul omenesc se zbate,
Sunt visul unei nopți de vară, trăit de sexe diferite,
Sunt ura falselor feline, surprinse-n perne adormite,
Sunt gama rozelor păcate transcrise-n magicul carnet,
Sunt prada bestiei,
Himera netălmăcitului poet,
Sunt spasmul,
Lenea
Și dezgustul efemeridelor ce mor
Și-accentul circomflex al vieții€”
Al nimănui
Și-al tuturor!…[…]

de Ion Minulescu

Speranţa este sentimentul că sentimentul pe care îl ai nu este permanent.

Read more…

This is a man’s world…

29 February 2012 17 comments


Nuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!!! Vine Martie!!
Cu gripă, cadouri, sărbători penibile și anoste, vânt, fleșcăraie, praf în dinți și-n ochi, bani cheltuiți pe mărtișoare și flori în loc de bere și mici, vizite nedorite la rude enervante, zâmbete forțate, platitudini la tot pasul, țigănci cu fuste lungi, găinaț de porumbei sau după caz, ciori, facturi mari la gaze și curent, și bineînțeles, cu eterna inadaptare a hainelor – când prea groase pe un soare de Read more…