“Cu pula-n cur și cu sufletu-n Rai”?!

 Zeci de academicieni lăsați la fezandat și ademeniți cu premiul Nobel, n-ar putea să exprime mai bine decât o face titlul ăsta, ceea ce urmează să scriu în următoarele rânduri. Așa că dacă tot am dezlegare de la limba Română, mă folosesc și eu de o expresie din popor, pentru a-mi exterioriza anumite sentimente contradictorii, provocate de diverse persoane publice și nu numai, care prin acțiunile lor, neagă orice urmă de logică și orice fărâmă de umanitate sau de consecvență în atitudini și simțiri.
Aș vrea să încep prin a face câteva precizări despre propria-mi persoană, pentru a nu exista confuzii în legătură cu subiectul la care fac referire, în sensul eschivării mele, sau eventualei încercări de a mă sustrage analizei strict obiective. Sunt crescut și educat în spiritul creștin Ortodox, ceea ce-mi conferă o doză importantă de toleranță. Nu neapărat în sensul Noului Testament, referitor la întorsul și celuilalt obraz, ci oarecum mergând pe ideea Vechiului Testament, în care îți crăp capu’ dacă-mi calci de prea multe ori pe bec. Cred în ideea conform căreia trebuie să ierți de șapte ori câte șapte, însă nu văd în asta un număr infinit și nici 49, ci doar un număr mare de iertări, în funcție de limita omului respectiv, la sfârșitul cărora, decizi dacă rămâi să fii umilit și călcat în picioare, sau mori cu oponentul de gât (dacă poți) – dar măcar încerci. Așadar